la corporatie

Corporatia 2015

Fix acum 10 minute si 47 de secunde am pus capat unei conversatii absolut fabuloase petrecuta intre … mine evident :)))) si o tanara domnita dintr-un sat, fost capitala a Tarii Romanesti, fugita de mult in Marele Oras insa emigrata de ceva vreme in citadela frunce, autoproclamata THE SHIT a Ardealului. Da da da in urbea aceea mult laudata dar atat de trista si slab pregatita pentru 2015. Fata simpatica, draguta, desteapta, inteligenta, cuminte, de familie buna dar cu un foarte mare defect : sufera de “corporatita”. Face parte din categoria extremistilor jihadisti care ar arunca in aer Universul doar pentru a prinde un scaun mai comod si eventual cu masaj lombar, pe o treapta mai sus a organigramei. Daca nu as cunoaste-o de pe vremea cand Dacia Alba imi era dumnezeu si prajam micii la foc mic pe muzica de Prodigy, undeva la o margine de suburbie, as putea spune lejer ascultand-o ca este complet schizofrenica. Iti lasa impresia ca se teleporteaza cu usurinta intre doua lumi complet opuse ca sunet si coloristica. Pe de o parte lumea clasica romaneasca a nemultumirii vesnice si a emigrarii, pe de alta parte povesteste cu o determinare, vecina cu inversunarea, de cat de minunati sunt: FIRMA, colegii, mediul, oportunitatile, orasul, oamenii bla bla bla ca pana si eu adorm cand relatez descrierea ei, incat ai senzatia ca e cel putin Donald Trump si maine poimaine ajunge the next president of the U S and fucking A ! Mai ca-mi venea sa-mi fac un selfie cu ea pe FaceTime caci cine stie cat o sa valoreze de saptamana viitoare. Discutia dura de cel putin 20 de minute si deja incepusem sa ma plictisesc de acest “corporate dream” pe care il reauzeam a mia oara. Pe langa aceasta anosta si groaznica insiruire de vise, nu inteleg cum intr-o asemenea corporatie serioasa si importanta pentru omenire se pot gasi 20 de minute in timpul jobului sa le pierzi la telefon in interes personal dar … fie . Cum time is money am zis sa ucid brutal aceasta demonstratie in forma pura a puterii de spalare pe creier a oamenilor si o intreb rece si sec cu o atitudine de HR in cautare de sange tanar si sanatos : Dar unde te vezi peste 5 ani ? ( ha ! sunt bun sau ce ? :)p )
Raspuns : La Viisoara crescand capre !
The End
=)))))))))))))))))))))))))))))))))))))

Comenteaza

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *