Acasa

#Acasă

Neața. Știu că ești mândru de Casa Ta. Foarte bine. De lolcul în care te trezești dimineața când leneș și înfrigurat te întinzi somnoros și te cuibărești pentru încă cinci minute în așternuturile curate, proaspăt aromate, băgând mâna sub perna-ți mare cu dantelă și trăgând plapuma pufoasă peste, alintându-te cu drag și zâmbet pentru o nouă zi. Acolo este acel ceva ce te atrage și se lipește de tine ca un magnet atunci când, seara dărâmat de oboseala zilei, stresat de rutina jobului și aglomerația orașului, plonjezi în tolăneală eliberat și relaxat făcând amor nebun cu canapeaua din sufragerie. Ești în Centrul Universului unde începe și se termină totul, unde simți, urăști, zâmbești, trăiești, se întâmplă și visezi. Greu te desparți când pleci și oricât de bine ar fi dincolo, întotdeuna abia aștepți să te întorci. Pentru că este al tău și ești mândru de asta. E însuflețit de tine, construit și decorat cu inimă și drag. După cum simți sau ți-ai dorit să fie. Curat, totul în ordine, feng shui, aspirațional. Ești Acasă și ți-e bine, îți place și așa vei vrea să fie mereu … numai că trăiești în România, o țară pe care o urăști când intri-n ea cu bocancii, odată ieșit din bârlogul tău Zen. Cu oameni urâți de dimineată, așternuturi murdare pe străzi, perne rupte cu frunze putrezite și canapele vechi cu arcuri sărinde. Wc-ul e mizer și părăsit în fund de curte și parcă nu-i al tău, un dulap aranjat anarhic și rupt abia ținându-și ușile-n balamale, într-o rână perfect bolnavă așteptând prăbușirea pe o pardoseală găurită de o țeavă ruginită de apă ce de mult a uitat să fie caldă. Tablou apocaliptic, Ziua Judecății, oameni Zombie alergând muribund hipnotizați pe străzi bombardate cu hârtoape înecate-n întuneric beznă de becuri lipsă, stâlpi scorojiți și gunoaie plutind.
Și iar fugi disperat căutând refugiu după ușa-ți de metal solid antiefracție unde, odată descuiată, te topești ca un Kinder prelins pe marmura-ti din hol … de firmă și lucioasă, proaspăt încălzită că-i fiță și modern, prin pardoseală și cu lemn. E lumină, liniște si Zen. Te relaxezi, zâmbești ștrengar, te lași cuprins din nou de bine … ești Acasă și îți place. Esti în Casa Ta și te întreb :
România a cui Casă este ?

Comenteaza

comentarii